e timpul....




AVERTISMENT:
Acest articol ar putea contine urme de alune de padure, melancolie, sinceritate, tristete, sarcasm. Daca esti inadaptat social nu-l citi. Daca nu intelegi despre lucruri simple, nu-l citi. Daca esti emo, nu-l citi, ca eu nu sting lumina.

Stiti voi, prietenul Albert a demonstrat ca timpul si spatiul sunt relative. Depind de timpul si spatiul observatorului.

Recent am asistat la o aplicatie pe tema timpului. 10 Oameni au fost pusi sa numere in gand 60 de secunde, in momentul in care trecea minutul, ei se asezau pe scaun, o terta persoana nota momentul (secunda dintr-un minut cornometrat)in care acea persoana a perceput trecerea unui minut.

Uimitor! au fost persoane care au luat loc in secunda 15, 30, dar au fost persoane care au perceput minutul in secunda 80 :). QED, timupul intr-adevar este relativ, pentru unii trece mai greu, unii vor sa-l grabeasca.

Tu ce vrei?

Ironic cum tinerii il vor mai accelerat. Din scoala vrem repede sa ajungem in liceu, in liceu vrem facultate, pe urma vrem sa lucram (stupid teen R U INSANE?!), cand lucram ne dorim sa fim din nou in liceu. Vrem sa treaca timpul, sa avem experienta, sa avem succes profesional.

Pacat...viata merge numai pe FASTFWD nu si reverse.

Pacat ca vrem sa grabim lucrurile. Pacat ca ne incapatanam sa traim prezentul. Intr-o fuga continua, disperata dupa mai mult, mai repede, mai calitativ.

Ieri era august...azi e noiembrie, unde-s septembrie si octombrie din calendar?

Unde e varsta 21?

Azi o doamna, inca tanara si frumoasa, iese la pensie, azi o alta tanara, frumoasa isi face loc prin viata.

Un ciclu antic se incheie, un altul incepe.



Looking back vad niste pustoaice care se joaca in spatele blocului, vad niste adolescente care se amuza copios la un ceai intr-o cafenea, vad vacantele de vara la mare, fara parinti, simt primul sarut, prima noapte de dragoste, prima iubire, primii fluturi in stomac, vad primul examen luat cu brio, cete de tineri care se bucura in cor. Aud gaudeamus igitur...

Azi fetele sunt tinere femei, azi isi fac loc prin viata, azi si-au incaltat pantofii si si-au imbracat tailleur-ele, vor sa creasca mari. Azi le vad indragostite de barbati maturi. Azi le vad visand la o rochie cu crinolina si porumbei albi.

Unde sunt printesele de alta data?

Azi e noiembrie si e o usoara ceata, si e miros de iarna si chair e loc de melancolie, de dor de caldura in casa cand afara e frig.

Ieri fetitele se jucau cu papusi intr-o casuta improvizata, azi fetele se joaca cu inimile barbatilor din vietile lor.

Ieri purtau ciorapi roz, azi lenjerie de matase sofisticata.

Ieri un tata le certa pentru dezordinea din camerele lor, azi o mama le cearta pentru dezordinea din vietiile lor.

Ieri parca eram mai multi, azi suntem mai multi doar in amintiri...azi, mai multi suntem mai noi.

Ieri o bunica le citea fetelor in cafea, azi un scaun gol parca asteapta o poveste...

Azi un leagan se balanseaza singur la umbra unui nuc.

E timpul pt miros de coji de portocala, scortisoara si piper.

E timpul sa oprim timpul, sa ne oprim din maraton, e viata, nu cursa. Ia-o la pas, savureaz-o la secunda, nu la ani. Etapa cu etapa. Vezi cine erai, cine esti acum, cine devii, bucura-te de cel ce ti-a atins viata, iubeste amintirile, fa-ti ziua de maine. Grabeste-te incet.




Azi o mama preda stafeta. Iti multumesc pentru cine sunt azi, multumesc pentru cine devin.

Designer: FThemes.com | Converter: Blogger Themes & Blogger Templates
Flippa