Twinwings

categoria PITIPOANCA.

cum am putut sa o ratez? uitasem de ea. nu-i nimic, mi-am adus aminte de ea la ultimul antrenament. eu eram tipa aia care facea impins de la piept cu bara olimpica +discuri, ramat din aplecat, fluturari la scripete si indreptari.(2x 70kg, my new record). pauze mici, greutati mari. in fine, antrenamentul il inchei cu minunatele sesiuni de cardio (30 de min la numar). ma pun pe banda si hop...cine intra in sala? pitzi si prietena ei.

cum le recunoastem? ahha sunt evidente: aspect de pui la rotisor, dobandit cu sute de mii cheltuite pe solar, pantaloni mulati cu vedere la gluteus maximus, maieut cu paietele, mulatel si decoltatel, ras cristalin care acopera grohaielile tipilor mari care ridica tone, stoarse la ultima repetare. sta intinsa pe bancuta cu 2 oase de caini in maute (a se citi gantere de 1,5 kg -2 each) si se chinuie din rasputeri sa le ridice corect (ca ce pana mea, fetitza noastra s-a apucat de fitness, e greu!), deaspurea ei e instructoru, libidions si grijuliu (probabil cu nevasta si copii acasa) o ajuta pe micutza neagra sa ridice ganterele deasupa pieptului (dubios de umflat)squizzz baby squizzz...in fundal se aude o melodie erotica : yah baby yah baby don't stop. intre timp prietena ei, vrea si ea sa se antreneze, isi pune poponeatza, unde cu cateva minute in urma faceam eu impins de la piept, dar se aseaza invers, practic unde am stat eu cu capul (asta ar trebui sa ma ingrijoreze, ciupercile traiesc in mediu umed), face 3-6 rep dar se plictiseste repede si se urca pe bicicleta eliptica pe care o abandoneaza dupa 2 min...life iz sad. si cum sa nu te enerveze? tu iti iei antrenamentul in serios, esti constant, ambitios... si vine pitzi si mictioneaza pe toata straduinta ta.

recunosc, sunt invidioasa, arat bine pitzi, pacat ca e proasta de crapa pamantul sub ea, si da sunt, invidioasa ca eu mor pe banda de cardio, ca sa merit un mar. dar sunt atat de mandra ca pot sa ma antrenez serios, ca am un plan si un scop, si ca rezultatele nu intarzie sa apara.

rezultate extraordinare cer o munca extraordinara.
so pitzi, o sa ma bucur de tine luna asta, am un presentiment ca luna viitoare nu mai vii, da nu-i nimic, la vara cand o sa vrei sa dai burtica pt plaja o sa ne revedem. te-am pupat dulce dulce... sa fii cuminte!

i'm into fitness, heavy lifting. de vreun an am descoperit pasiunea asta, defapt m-am molipsit de la iubitul meu. in prima faza nu il intelegeam, dar odata ce am "gustat" nu m-am mai putut opri.
programul pe care il urmez "cere" cateva sesiuni de cardio, care sunt extrem de lungi si extrem de plictisitoare. timp in care pot sa observ oamenii din sala. e un alt hobby de-al meu.
deci sa dezbatem cateva comportamente ale omului in sala.

1.mondenii: cei care vin la sala, pentru ca e la moda, pt ca asa promoveaza men's helth, pt ca vin cu un/o coleg/a de serviciu si e timp sa barfesti. sunt cei care fac pauze infinite intre serii, cei care se incalzesc la caterinca ca o ratusca pe lac "oac oac", cei care vor sa dovedeasca o stare financiara, un abonament scump la o sala decenta, cei care isi iau telefonul dupa ei. sunt ei, cei pe care ii "detestam" si cei care ne incurca seriile.
cum ii recunoastem? pai apa plata la juma' de litru: check, trening branduit nou noutz: check, telefonul si prosopul (chiar daca nu transpira niciodata)

2. avem femeiile, le iubim si le uram in acelasi timp.:) le iubim pentru ca se straduiesc, ca se limiteaza la benzile cardio si la sala de aerobic. dar de ce arata ca anu trecut cu atatea ore epuizante de zbantaiala? de ce nu se implica mai mult decat a plati un abonament lunar, de ce mananca doar un mar si un baton fitness dupa? de ce cand sunt orele de aerobic e plin si dezordonat vestiarul, de ce fac dus la sala si lasa ditai baltoaca?
sincer, as a former fat girl ma intriga lipsa de implicare, la ultima sesiune de cardio nu am putut sa nu observ o don'soara plina care venise la sala cu "un expert" (tipul care le stie pe toate indiferent de domeniu, despre el mai jos), cara o sticla mare de apa dintr-un colt in altul, vizibil jenata de forma ei actuala, si cuminte ca un catelus dresat isi asculta "idolul" care o pusese sa faca geno fara numar cu 2 gantere minuscule si extensii la aparat fara numar fara numar fara numar (bine ca nu era ziua mea de picioare). man cand esti gras te informezi, ai o sete de cunoastere, ce sa fac sa fie eficient, rapid, si sa nu ma lase dezumflat.
ce sa mai, femeilor in sala le e frica sa ridice, sa puna mana pe ceva greu, sa nu cumva sa se transforme in marele hulk. (imposibil iubitelor, femeile au mult mai putin testosteron, estrogenul face legea, e hormonul ala care nu te lasa sa slabesti pt ca trebuie sa te reproduci)motiv pentru care o femeie ca sa arate extraordinat trebuie sa depuna un efort dublu fata de un barbat (dar toate astea intr-un alt post).

3. "expertul", dada cu totii il cunoastem, e ala batranu' care vine la sala de 5 ani, si care nu arata asta, e ala care iti zice ca nu stiu ce exercitiu iti pune in pericol sanatatea sau ca x repetari ar fi mai bune. e ala care iti da sfaturi despre executie, nutritie, seturi, repetari. tipul care nu te lasa sa-ti bei linistit apa intre serii ca intotdeauna are ceva de spus. expertul are o forma fizica limitata, nu arata extraordinar, dar nici average, ar putea mai mult, dar are prea multe de spus.
cum il recunoastem? nu e nevoie, te recunoaste el p tine.

4. newbie: s-ar putea sa-ti placa tipul, e nou noutz in sala, te priveste admirativ, , e oricand dispus sa-si paraseasca zona de lucru pentru a te lasa pe tine "veteran" sa lucrezi, iti soarbe cuvintele daca ii dai un sfat. habar nu are cum sa se antreneze si o face haotic, dar e dispus sa invete.

5. coverboy. e tipul ala metro care are o zi speciala in care lucreaza abdomenul, una pt biceps, si face cardio obligatoriu la sfarsitul antrenamentului. (nu, nu e gay, doar lucraza cum il duce capu, la intamplare ).deseori are trasaturi si din categoria 1.

6. minoritatea :). adica tu, cel care vine la sala cu un scop in minte, cel care isi respecta un antrenament bazat pe cunostinte dobandite din sute de siteuri si articole citite, cel care stie de ce si cum lucreaza. cel care nu vede pe nimeni cand se antreneaza, cel care da tot c poate, pana la ultima picatura de transpiratie. cel care se dedica. cel care stie cand ce si cum mananca.

si a fost octombrie, si a mai trecut un an si m-a lasat o alta. . si a fost octombrie, si a fost vant, si a fost ruginiu, si tu ai fost langa mine. si nu-mi mai era frica, iubirea mea, erai acolo si ne aruncam in gol, nu in prapastii stancoase,iubirea mea, ci in curcubee.
ai vazut ce frumos se impleteste curcubeul? suntem noi, iubire!

si am sarbatorit 2 octombrii, si ne-am uitat in urma si am vazut minunea. doua flacarii departate si-au unit forta si ard impreuna, doua rauri de apa dulce si-au intersectat cursul, sunt doua suflete, ah nu e doar unul. acum e unul.

si am descoperit raiuri, intre octombrii, si ne-am pus amprenta pe locuri, lucruri, oameni, toate sunt ale noastre acum. si or sa mai treaca octombrii, si o sa fim mai frumosi, mai bogati, si o sa pasim in alte raiuri, iubire!
si o sa vina iar iarna, si o sa fie alb si lumina, si cald, pentru ca ardem impreuna.

Tu si eu

Tu depinzi de mine
Si eu depind de tine
Traim intr-o lume
In care tu si eu suntem legati
Ne influentam reciproc
Respiram acelasi aer
Impartim aceasi lume
Si totusi...suntem diferiti
Dar aceeasi
Avem idei diferite
Urmam cai diferite
Si totusi ne intalnim in zborul vietii
Tu zbori mai jos
Eu zbor mai sus
Te-am intrecut!...
Tu zbori mai repede
m-ai depasit.
Dar ai fost neatent si aripa-ti s-a frant
Vreau sa continui.
Dar nu pot, nu pot sa te las.
Ma intorc si te sprijin in zborul tau
Acum zburam incet si lin.
Iti revii si ne continuam drumul
Grabiti in vartejul vietii
Zburam repede si neatenti.
Zburam, zburam, iar cand ajungem
La destinatie, suntem batrani si obositi
Si realizam cum timpul
Si-a facut rostul si a trecut.
Zborul a incetat si acum il regretam
A inceput sa ploua...
Ne adapostim si ne ferim de picurii grei
Ai ploii mohorate
Suntem obositi...
Adormim si nu ne mai trezim
s-a sfarsit...

Octombrie 2005

E octombrie, e toamna ,e ruginiu, e vant si innorat si totusi atat de frumos...niciodata frigul nu mi s-a parut mai fascinant, griul mai intens, vantul mai purificator, merg pe strada zambind...ma gandesc la tine inchid ochii si las aerul tomnatic sa-mi sarute pleoapele. E octombrie, e toamna, e ruginiu si totusi atat de frumos
„si totusi este trist in lume”
Sa ai curajul sa iubesti, sa-ti lasi inima si sufletul libere, sa dai cat poti de mult sa te arunci intr-o iubire diavoleasca si fii sus, sa-ti smulga inima din pieptul tau virgin sa o coboare in iad s-apoi strivita sa o urce pe-un piedestal in olimp sa-i dea nectar si ambrozie s-apoi s-o duca ca vantul ca gandul in umbre reci in lumi nefaste de vampiri infometati si orci urati. Sfasiata o ia in palme calde si iubitoare o duce in rai, in gradina cu pauni si colibri, falmingi, apa pura de izvor si iarba verde, verde. Dar mai poate inima mea sa indure, sa iubeasca raiul dupa ce a cunoscut iadul langa tine, sa-ti iubeasca palmele si ochii, sa-ti primeasca sarutarea fierbinte? De ce nu poti sa-mi dai inapoi tot ce ti-am dat, de ce m-ai lasat in frig si vrei sa ma duci din nou in eden? Crezi ca mai pot? e septembrie si ploua si e liniste si e vant rece si miros de pamant umed si e din nou liniste. E atat de bine fara tine si nu credeam ca am sa pot s-o spun vreodata.
Am vazut paradisul cu tine era superb era culoare era aer proaspat era lumina calda dar am vazut si infernul cu tine era rece pustiu roca dura spini lava fierbinte si sunete grotesti. O sa-mi amintesc paradisul si o sa-ti iubesc memoria si am sa te inchid intrun cufar de aur, n-am sa te mai scot de acolo pentru ca am vazut totul cu tine si iti multumesc.