Archive for martie 2011

nepretuita


Sunt urme de suflet pe pielea rotunda
Sau cioburi de inima franta
Sunt aschiile vremii pe partea ta stanga,
Si-o umbra atarnata de'o stanca.

Sunt cioburi in sticla de'otrava ta sfanta,
licoarea-ti aluneca'n vintre
suspine, regrete si fetele sterse, e tot ce-ai pastrat de pe stanca

Ai aripi. N-ai aer.
Voce.N-auzi.
In lumea ta stearpa, chiar si copacii sunt surzi.

Ai aripi. N-ai forta.
Ai pasi dar n-ai chef.
Apusul in apa se stinge perfect.

Ai fire de gheata'n coloana, vertebre,
stomacul ti-e ghem, privirea nu vede.
e gustul de ura
ce-l simti tu in gura...
...e chiar palidul vis, ce s-a pierdut in abis.

Ai aripi, ai forta, ai voce ai chef...
ai zborul prin lume suav si incet
ai flacari albastre in vene si'n sange
tu stii ca-n final orice za se va frange.

Ai urme de suflet pe pielea rotunda.
si gust de iubire in gura, pe limba.
Ai bratele-ntinse
Plutesti.

Enjoy!

Read more ...

It's a musai!


Cum sa nu-i iubesti!?
Read more ...

Suntem


Suntem pagini nescrise, fara coperti fara vise...
Fara vorbele zise.
Suntem lutul cel crud, fara dorinta sau gand.
Suntem fara istorie, far' de prada, sau glorie.
Suntem piatra de rau, fara curs fara rost...fara ce sunt, sau ce'am fost.
Suntem raze de umbra..noi n'avem nici  urma.
Suntem salcie-n vant...nu stim niciun cuvant.
Suntem carare'nsorita...far' de pas, far' de pripa...fara pete de frica.

Nu suntem.
Am fost.
Pana am dat de rost, pana au scris de istorie,
Au luat prada si glorie...
Pana am dat de rost si-am aflat cum e bine...Ce-i prost.

Suntem paginile scrise...
Noi traim doar in vise...
Avem forma,suntem parti...suntem doar niste carti,
Avem mii de coperti...pentru ei...pentru terti.
Suntem o vaza de lut, avem si forma...si gand.
Suntem nisipul de rau, avem curs, avem frau.
Suntem raze sihastre si'mpartim lumi albastre.

Unde-i piatra de rau, unde-i pagina alba, unde-i lutul cel crud...fara dorinta sau gand...

Enjoy!



Read more ...

Povesti de iubire: La vie en rose (6)

...au francezii astia ceva in ei, ce-i face incredibil de senzuali...nu stiu daca RrR-ul...ochii aia jucausi si aproape credibili...gura aia care articuleaza chansons d'amour...podgoriile alintate de soare la Rouge...sau sa fie ceva genetic...e ceva in ei care ii face asaltabili...ceva din ei striga prender moi...empare' de moi...Sa fie faptul ca el stalceste fiecare cuvant ce incearca sa-l pronunte corect...mai intai pe litere...apoi pe silabe...apoi in 2 parti [...]


Ar fi putut fi o relatie cvasipromiscuua...ce incalca cateva norme deontologice...ar fi putut fi multe...dar cine sta sa le numere sau sa se intrebe....viata curge si fara intrebari prostesti.

Desii e trecuta bine de 30, Elize, si-a pastrat gropite adolescentine in obraji, tenul luminos si o sclipire ireala in ochii mari prin care vede lumea colorata in pigmentii proprii, o privire partial inocenta si vie in care nu stii niciodata daca ceea ce citesti este...adevarul...

Arret! Arrete'...Oare ce inseamna?

Termina!

Ce-ai Mati...ce-am facut?

Inseamna...ter-mi-na...

Aaaahhaa

Daca e vineri, e ceai rece cu rom, biscuiti vanilati cu stafide si coji de portocala, tarte cu migdale sau profiteroll...desigur, nu inghetata, inghetata e pentru deprimati.

Ahh Liz! Cand ai sa te potolesti?


Mati...dar l-am iubit!


L-ai iubit Liz, sigur ca l-ai iubit...cat?...o ora, doua, trei...pana a sunat desteptatorul....pana te-ai urcat in taxi?

E hai!...nu fii ironica! L-am iubit...cat a durat...apoi, vezi tu, eu sunt un suflet mare...I-as putea iubi pe toti...dar nu-mi ajunge viata...nu-mi ajung clipele....nu-mi ajung fibrele...am sa-i iubesc subtil, pe toti, Suub-til...

Da, fluturi in insectar intepati cu bolduri in burti...Stii Elize...uite de aici, eu incep sa nu te mai inteleg...ce iubire e aia care se termina de dimineata...ce iubire e aia pe care nu vrei sa o tii?

Off Mati...ce iubire e aia pe care vrei sa o tii indiferent de vreme? Ce iubire e aia cand vrei sa ai, sa ai cui sa ceri....sa ai cui sa dai? Si apoi, e frumos si asa, e frumos pentru ca acum, el e perfect...de ce sa vrei sa pastrezi, sa-ti dai , cu timpul, seama cat de perfect e, atata de perfect...ca tu devii had, atat de perfect incat, pentru asta trebuie sa-l faci imperfect...sa-l fisurezi, sa-l ciobesti adanc, atat de perfect incat sa-l uratesti pe altarul propriilor tale cadavre si atunci chiar ca nu-l mai vrei...pentru ca nu mai e perfect...Si cum vine aia ca se termina iubirea? Nu, Mati....iubirea nu se termina nicand, e acolo, afara, recircula...se transforma...se transfera...se di-vi- (ni ?)-zea-za...
In plus, eu nu vreau si nici nu-ti cer sa ma intelegi, tu esti femeia barbatului tau, esti la casa ta...tu trebuie doar sa ma iubesti...si asa...fara sa ma judeci....fara sa vrei sa ma descifrezi....fara sa lasi cuvintele mele sa te tulbure.

Bine Liz, ai si tu dreptate...pana la urma fiecare pasare pe limba ei piere...

Da...fiecare pasare...pe limba ei traieste...Dar sa lasam prostiile, zi-mi mai bine cand imi coci un nepotel...

Cand o fii timp Liz....sau cand va veni timpul...

Matilde era singura farama de realitate ce i-a mai ramas...o farama, atat de rezistenta si pregnanta cum e si ancora aia ruginita, ostenita sa mai traga in jos, tona de fluturi zburatori de deasupra apelor miscatoare. O judeca, normal ca o judeca, cine nu o face sa arunce primul piatra...pentru ea....toate astea se rezumau in intimitatea caminului....alaturi de barbatul ei, sufletul ei pereche si ratiunea de a respira...motivul pentru care se trezesti in fiecare dimineata cu jumatate de ora mai devreme, motivul pentru care pune capul pe perna seara...erau serile cuminti in fata semineului, iarna, erau excursiile la munte, sau...era timpul, cand era timp. Isi dorea pentru Eliza, acelasi lucru...sa fie fericita...cum era si ea, sa creada in suflete pereche...intr-o iubire unica, titanica, idestructibila...dar nu e oare fericirea asta o treaba personala?

[...] si apoi au ras. mult si cu zgomot si-au descalcit povestile de dragoste, de amor, si-au pieptanat cositele, si-au descurcat dramele...au ras mai mult...cu mai mult zgomot si in lacrimi...

Cele doua trupuri de femeie zaceau atipite, fiecare pe felia ei de pat mare, intre perne multe, intre cearceafuri moi...

Mati...dormi? Mati ma iubesti?

Mhmmm...doar daca ma lasi...

Mati...tu stii ca eu pe tine te iubesc...Stii Mati, tu esti sufletul meu geaman!

Haha...eu sunt!...si eu te iubesc prostuto!

             In linistea serilor senine, instelate si calde de vara, aerul intepeneste in loc, vantul uita sa mai adie, doar salcamii ce mai imprastie parfum, doar acul ce mai aluneca punctat pe vinilul prafuit, doar Dusty se mai aude pe fond...Dusty si aburii mari plutitori de ganduri gandite si nespuse...ce raman...si se pierd in timp ca ganduri gandite si nespuse....




 


Oricum...nimeni nu mai asculta azi viniluri...nimeni nu mai asculta triluri

Enjoy!






Read more ...

Vreau


Vreau ceruri albastre in sticle de vin
Vreau norii mari. albi intr-un clopot senin.
Vreau zambetul dulce in loc de venin
Vreau marea, vreau dorul, vreau sa te mai tin.
Te vreau,
Doar o clipa.
  Atat.
Si maine sa cred ca ai fost de demult
Nu nu doar al meu, al lumii si'al tot
Sa fii doar ca apa, de dupa inot.
 Vreau sa nu ma strigi,
Vreau sa nu ma vrei.
Eu vreau doar parfumul din floarea de tei.
Vreau sa merg pe sarma'n arena cu lei.
Vreau zboruri si aripi si vant cald sau lin
Vreau totul de'a gata, destul e pelin
Vreau doar sa ma joc si sa fiu copil
Sa nu mai vad lumea intr-un ghem de acril.
Vreau varful de munte-n palma ta dreapta,
Si-n stanga cascada cu apa'nghetata.
Vreau sa nu mai vreau nici doruri nici morti
Vreau sa nu mai am ce ( /cum ) au si vor toti.


enjoy!


Read more ...

Designer: FThemes.com | Converter: Blogger Themes & Blogger Templates
Flippa