Twinwings

Inger Rosu de Gorea Milena

Cred ca ai existat dintotdeauna
doar pentru mine
Si lumea cand s-a creat a decis
sa ne uneasca.
Inceputul inceputului nu-l mai stiu
Probabil ca ne-am iubit dintotdeauna.

Insa imi aduc aminte de prima data cand te-am vazut.
Te-am vazut de departe,
in parc.
Verde era totul, iar doar tu rosu tot.
Rosu si radeai.
Si atat.

Apoi durere si infern...
Cat de usor mi-a fost sa cad,
sa cad in prapastia obscura a suferintei,
Si durerea imi strangea sufletul
mai tare si apoi muream.

Muream in fiecare zi...
De durere.

Clipele indelungate, incovoiate de timp
treceau...
Treceau mereu.
Si era durere.

Secole de tristete au trecut peste inima mea
Iar durerea ta m-a lasat batrana si obosita.

In ziua cand m-am ridicat
parea ca m-ai descatusat
indurasem destul poate
Si eram mai libera...
Scaparea din prapastia in care ma aruncasesi
a fost suprinzatoare
si brusca.

Si alte veacuri au strivit fiinta mea...
Si iubirea mea incerca sa fuga spre altii...

Dar tot pe tine te gasea mereu...
Mereu doar pe tine.

Si-am ajuns mai batrana ca tine...

Ghinionul e noroc...




Iar apoi ai aparut,
cand toate stelele murisera in mine.
Zaceam intr-o groapa dulce...
Si m-ai ridicat la Ceruri langa tine.

Si de acolo scriu randurile astea
Despre viata de demult...

Si abia sunt aproape sapte secole de noi
Dar spun ca te cunosc...
Te cunosc, inger rosu.
Cunosc felul in care se arcuieste
Fiecare muschi al fetei tale cand ploua sau e soare...
Si felul in care buzele tale
Dezvelesc, atat de calde,
Dintii tai...
Atat de drepti.
Cunosc insemnele fruntii tale
Si cunosc fiinta ta toata.
Ochii tai ma ineaca in fericire
Si liniste.
Bunatatea si blandetea izvorasc din orbitele tale.
Si ai buzele atat de calde...

Ce dulci sunt pleoapele tale
Cand le gust cu buzele...
Si cat de rotunjite-ti sunt
Genele...
Si cat de moale obrazul tau...
Asprul tau obraz.
Si ce buze calde ai...
Ce aripi ai, ingerule...
Ma porti mereu in aripile tale
Printre norii razvratiti ai vazduhului gigantic
Si nu am cazut niciodata
De cand m-ai luat
In aripile tale.

Sunt atatea pe care nu pot sa le uit...
Si atatea ganduri si-amintiri despre noi
Imi cutreiera mintea.
Si toate se izbesc de teasta mea.
Ridicol de neincapator e totul.

Si-atata iubire simt pentru tine,
Incat se izbeste toata de pieptul meu
Si nu-mi ajunge trupul...
Iar sanii mei se sfarama-n incercare
Caci abia mai incape in trupul meu
Iubirea.

Si cat de multe povesti avem...
Si esti peste tot, inger rosu...
Stam in Paradis osteniti
Si ma uit printre copaci la Soare
Si apoi la tine...
Si ce buze calde ai...

Si esti si sunt peste tot...
Suntem.
Si ma cuprinzi cu aripile tale
Albe si fine...
Si in ochii tai zac.

Ne cuprindem si fugim.
Am fost in atatea locuri...
Oare le tii minte pe toate, inger rosu?
Tii minte de cate ori m-ai dus in Paradis?
Tii minte cat de adanca e oaza de acolo?
Tii minte cat de copii suntem acolo?
Stiu ca da.

De cate ori m-ai dus deasupra lumii, ingerule...
Si aveam o lume la picioare.
Si o avem de fiecare data...

Si lacrimile mele curgeau pe gatul tau
Iar tu le stergeai,
Si ma imbratisai cu aripi.
Atat de sus eram
Si patru maini acopereau lumea
Si-n gurile noastre disparea totul...
Si ce buze calde ai...

De cate ori ne-am asezat pe stele
Si Pamantul se vedea atat de mic
Si cadeam... precum merele
pe iarba uda.

Si-apoi pianul rasufla incet in aer...
Si sunetele melodiei erau in urechile noastre
Si ploua...
Si plangeam in ploaie imbratisati...
Lacrimi de fericire curgeau...
Si ploua...
Era vara.
Iar buzele tale tot calde erau.
Si-am ajuns pe nisip
In vis. Noaptea doar.
Dupa ce adormeam in oceanul
Lacrimilor de fericire.
Si deasupra marii erai tu...
Peste tot te simteam,
Asa cum te simt si acum.


Erai in sideful scoicilor
Si in asprimea nisipului
Si in valurile marii...
Si erai vant.
Acolo ca si aici...

Esti aici in trandafirul pe care mi l-ai dat
alaltaieri.
Si esti in lumina ce patrunde pe fereastra alaturata...
Aici ca si acolo...

Si esti orice, oriunde, oricand...
Esti totul...
Si te iubesc.
Si stii de ce?

Pentru ca in fata, inger rosu, sunt eu.
Ma dezbraci de teama, de neliniste,
De durere si de indoiala.
Si te iubesc pentru ca iti place sa ma vezi
Asa cum sunt.

Si te iubesc si pentru atatea alte motive
Atat de multe incat nu ar putea
Sa incapa in nicio carte...
In nicio lume.

Te iubesc pentru ca ai ochii blanzi
Si vocea frumoasa.
Parul lung si des.
Alunite pe frunte si pe gat...
Te iubesc pentru ca-mi esti mereu aproape
Si imbratisarea aripilor tale ma face fericita.
Te iubesc pentru ca stii sa zbori
Si pentru ca ai parul rosu.
Doamne, cat esti de roscat!

Mereu gssesc fire de par din capul tau
Pe hainele mele.
Probabil pentru ca ma iubesti si tu.

Tu esti ceea ce iubesc ochii mei...
Tu esti ceea ce saruta buzele mele...
Tu esti ceea ce curge prin venele mele...
INGER ROSU.

ce se intampla cand sa spui "te iubesc" devine prea putin?
ce se intampla cand sa faci devine prea putin ?
sa taci?
ar fi ultima
sa spui in continuare isi pierde valoarea?
se poate inventa un cuvant, o expresie care sa surprinda ceea ce simti, cand "te iubesc-ul " devine prea putin?
poti sa strigi, poti sa urlii si tot nu e de ajuns...
poti sa taci

fyamma

E octombrie, e toamna ,e ruginiu, e vant si innorat si totusi atat de frumos...niciodata frigul nu mi s-a parut mai fascinant, griul mai intens, vantul mai purificator, merg pe strada zambind...ma gandesc la tine inchid ochii si las aerul tomnatic sa-mi sarute pleoapele. E octombrie, e toamna, e ruginiu si totusi atat de frumos

varsta si conditia sociala imi permit sa fiu invincibil :)...sa am aripi sa zbor peste vulturi de metal si turnuri de oglinzi...sa fiu wonderwoman, sa fiu supergirl (& supergirls dont't cry)sau chiar secret squirell. sa dezleg mistere, sa testez senzatii, sa fac lucruri pe care parintii nu mi le-ar permite din prea multa grija...sa rad cu gura pana la urechi fara sa-mi pese ca sunt pe strada. sa stau pe trotuar turceste in fata unei banci cu prietenii mei si sa cant melodii de demult, sa fiu suparata dar doar pt 3 secunde, iar peste alte 3 sa rad ca am fost suparata, sa joc macao cu carti invizibile, sa aud culori, sa vad voci sa fiu high fara substante ci doar de la tinerete. sa ascult pentru ca am timp. sa nu fug de adevar pentru ca am curaj, sa fiu eu pentru ca nu ma ascund. sa alerg in timp, in viitor unde pantofii se cumpara fara bani sau in trecut, sa fiu o imparateasa sofisticata, sa ma plimb pe alei cu umbreluta si evantaiul. sa port rochii cu crinolina...sa-mi permit sa spun ca nu-mi pasa de granite, ingradiri,obstacole sociale, iar cu puterea gandului sa calatoresc in toate colturile lumii, sa gust fiecare cultura, sa simt parfumuri de flori exotice...sa invat sa inot in oceane si sarea sa-mi ramana in par :))
asta inseamna sa fii invincibil...sa fii tanar, sa-ti permiti luxul sa nu dramatizezi situatii, sa nu-ti pese de "greutatiile vietii" sa treci peste, sa o iei de la capat, sa simti, sa traiesti, sa te bucuri, sa razi, sa indraznesti, sa ai tupeul sa scrii un journal entry fara semne de punctuatie :)) pentru ca esti tanar = esti invincibil si nu doar ai impresia ca lumea e doar a ta
chiar este! =))

fyamma

*post usor reeditat din motive de incoerenta :-S july 03 2010