E octombrie, e toamna ,e ruginiu, e vant si innorat si totusi atat de frumos...niciodata frigul nu mi s-a parut mai fascinant, griul mai intens, vantul mai purificator, merg pe strada zambind...ma gandesc la tine inchid ochii si las aerul tomnatic sa-mi sarute pleoapele. E octombrie, e toamna, e ruginiu si totusi atat de frumos
Odata, cand eram impreuna ti-am zis ca ti-asi spune ceva, dar nu-ti spun ca sa nu te sperii...
Ma tineai in brate si ne sarutam, am inchis ochii si-ti simteam sufletul, aproape ca imi venea sa plang de fericire ca esti langa mine, o senzatie de stoluri de fluturi care imi invadeaza corpul, mintea, sufletul...fluturi care zboara pe pajisiti verzi si inflorate in zile de vara cu cer senin si miros de verde si de proaspat, sau stoluri de randunele in zile de toamna senine, cu miros de frunza uscata cu galben,maro,auriu,caramiziu, miros de pamant umed, miros de munte, de natura libera...un gust dulce, proaspat, acrisor de struguri capsunica;;)...miros de cascade...aer rece, tare, viu...totul e mai viu,mai frumos,mai intens langa tine...
Mi-ai spus ca ti-e frica, stiu „natura schimbatoare a omului”
De mine si cu mine nu trebuie sa-ti fie frica, sunt mai stabila decat muntii; mie nu mi-e frica pentru ca fiecare secunda, fiecare clipa, fiecare moment merita trait langa tine si orice s-ar intampla stiu ca a meritat totul.
Te sarut iubirea mea...
fyamma
