...tot ce avem va fi daruit intr-o buna zi. Copacii ofera pentru a continua sa traiasca, fiindca a pastra inseamna a pieri. [...] Dar meritul cel mai mare nu e a celui care daruieste, ci al celui care primeste fara a se simti dator. Omul da putin atunci cand nu are decat bunuri materiale; dar ofera mult atunci cand se daruieste pe sine. Vrajitoarea din Portobello, Paulo Coelho
Iubirea e in tot. E viata, e energie, e resursa inepuizabila care ne pune in miscare.
Iubirea ii curge prin varful unghiilor, prin degete atunci cand tine penita si creaza, contureaza caracterele, imbraca viata in cuvinte, face propozitiile sa danseze.
Iubirea e atunci priveste cerul de primavara, albastru, patat de pufuri albe de nori, prima data cand deschide ochii intr-o dimineata oarecare.
E in tarta cu fructe pe care tocmai a scos-o de la frigider. Toata dupamiaza a pendulat prin bucatarie, acoperita din cap pana in picioare de faina, doar ca sa puna o lumanare in forma de 26 pentru ziua cuiva drag.
Iubire e cand nu te intrebi "de ce", "incotro", "pana unde"...
"De ce ma iubesti?"
obisnuiam sa intreb sau sa fiu intrebata de catre iubitii mei.Cat de gresit. E ca si cum ai intreba de ce respiri.
5 minute mi-au trebuit sa privesc o straina in ochi. 5 minute ca sa iubesc o persoana pe care nu am cunoscut-o in viata mea. 5 minute de tacere in care mi-a citit si i-am citit in ochi toata viata, toata suferinta, toata iubirea, toata bucuria, 5 min in care am putut sa o alin sa o iau in brate fara sa o ating, 5 min in care am fost iubita si am iubit din tot sufletul, fara sa ma intreb "de ce?".
Nu ma intelegeti gresit, nimic sexual, nimic erotic. Doar o forma de apropiere intre suflete pe care prea putini ne-o permitem. Cat de des privim in ochii oamenilor pe care ii cunoastem? Cat de des privim in ochii oamenilor pe care ii iubim? cat de des privim in ochii oamenilor de pe strada?
Le dam voie sa ne priveasca in ochi, ne lasa ei sa ii privim ?
Iubirea imi poarta fiecare pas de cand nu mai esti langa mine, iubire iti trimit in zborul pescarusului care brazda cerul, pentru ca stiu ca asa e mai aproape de tine.
Iubire am lasat si-n asternuturile tale cand ti-am dat pentru prima si ultima oara "Buna dimineata".
Iubire am numarat in toate secundele celor mai intense si interesante douazeci si patru de ore, fara sa ma intreb cine esti, incotro te indrepti si daca te vei mai intoarce vreodata.
Iubire a fost si-n toate certurile noastre.
Iubire a fost si-n toate rasetele noastre isterice.
Iubire am primit de la un nuc batran din curtea bunicii, pe care l-am imbratisat intr-o seara de vara.
Iubirea e in ura, e iubirea pe care nu o dai pentru ca astepti, nu mai astepta, da-o.
E ca atunci cand bei o cafea tare ca sa te trezeasca si nu faci nimic cu energia primita de la cafeina, te lesina.
Iubire am primit de la straini, de la pariniti, de la prieteni, de la maestri.
Iubire a fost si-n valurile marii intunecate in care m-am aruncat dezbracata intr-o noapte cand ieseam incinsa de dans dintr-un club.
In pamantul dealurilor pe care am alergat desculta. In ochii calului cu care am galopat la hipodrom.
Iubire e si atunci cand dansezi cu ochii inchisi, fara sa-ti pese, pe ritmul piesei din fundal.
Iubire e in tot ce faci cu placere.
Iubirea e tot ce dai fara sa astepti.
Iubirea...se intoarce...nu o astepta.
Free hugs campaign.
Foarte tare ideea!
Cum ar fi daca din toata energia noastra, iubirea, am da in fiecare zi, cate putin, cuiva. Ce ar fi daca nu ne-am mai seta un unic receptor-emitator unde sa canalizam cea mai mare parte din ea, asteptand un raspuns pe masura.
Eu zic ca iubirea nu e o suma investita intr-o companie, de unde asteptam profit.
Iubiea doar este...las-o sa fie...da cate putin din tine in fiecare zi si uita ca ai dat.
In love I trust.
