...era miezul noptii,
dar nu toate nebuniile la miezul noptii se intampla?
irationale, inexplicabile, de neincadrat?...la miezul noptii s-a transformat Cenusareasa intr-un dovleac, la miezul noptii vrajitoarele se apuca de magie...la miezul noptii milioane de oameni destupa sticle de sampanie si se bucura asa, aiurea...
...era miezul noptii si era iarna, dar nu era frig...desi era frig, dar lor nu le era frig...
era miezul noptii, era iarna si nu era frig, era o banca...era intuneric, era lumina calda a felinarelor...era o sticla de vin rosu, dulce, intotdeauna vin rosu si dulce, sau demi, poate chiar alb, sec...erau ziduri, erau blocuri si era iarna si era atat, dar atat de cald...erau flacari peste tot...flacari de gheata.
...erau acolo pentru ca se intampla lucruri, lucrui inexplicabile, irationale si de neincadrat...lucruri pe care nu le astepti, nu le cauti si nici macar nu le ceri, dar ele tot se intampla...
...era pustoaica desculta, apoi adolescenta nesigura...apoi femeia...si o chema Melissa
...era un pusti neastamparat, era adolescentul rebel...apoi barbatul...il chema David...si nu l-a chemat nimeni...a aparut...pentru ca lucuri se intampla fara sa le asteptam, sa le vrem sau sa le dorim...David era venit din alte timpuri, din alte vieti si locul lui parca a fost dintotdeauna acolo...
...asa ca o particula de nisip care s-a desprins, acum mii de ani, din varful piramidei lui Kephren, atunci cand a fost postat ultimul bloc de piatra, a fost luata de vant si a calatorit sute de ani, pana cand i-a intrat in ochi, intr-o vara, in timp ce se plimba prin labirinturile verzi din gradinile Schonbrunn, adia usor vantul, si ea era tot ea, dar nu era melissa, era altcineva...apoi, zeci de ani mai tarziu aceeasi particula de nisip, i-a ramas in par, dupa ce a iesit din apele oceanului...si ea era ea, dar era altcineva...
...mai intai s-au tinut de mana, cat de aiurea e cand tii pe cineva de mana pentru prima oara...emotia aia stupida...mai intai palmele se ating intamplator...intri in panica...dar mergi mai departe, te prefaci ca nu a fost, pe urma palma ta atinge palma noua, palma straina, ii simte pielea, ii simte caldura, finetea sau rigididitatea, pielea ta simte vibratii noi, emotii noi si in timp ce toate astea se intampla, proprietarii de palme poarta discutii interesante despre nimic, vorbesc dar nu se asculta, se prefac ca nu e nimic, cand ei stiu ca e totul si totul se intampla acolo, intre palme...aiurea, nu? dar asa fac si indragostitii, deci...scuzabil...
...si dupa ce palma ta s-a obisnuit cu palma lui, palma lui a devenit palma ei, palma ei a devenit palma, atunci nu mai vrei sa-i dai drumul, pentru ca s-au lipit, atunci aiurea e cand palma e pe jumatate...
Va Urma
p.s. nici macar nu o chema Melissa
